Educaţia, aşa după cum demonstrează si etimologia acestui concept, nu este o activitate desfăşurată în sine şi pentru sine, ci una care urmăreşte atingerea anumitor finalităţi. Finalităţile educaţiei reprezintă orientările asumate la nivel de politică a educaţiei în vederea realizării activităţii de formare-dezvoltare a personalităţii umane, conform anumitor valori angajate în proiectarea sistemului şi a procesului de învăţământ.
Dezvoltarea timpurie, integrată a copiilor este o prioritate a UNICEF, cu rol determinant în îndeplinirea obiectivului de dezvoltare al mileniului trei şi anume: asigurarea absolvirii ciclului complet de învăţământ primar de către toţi copiii, fete şi băieţi.
Principiile care ghidează mişcarea globală de construcţie a unei lumi demne pentru copii sunt cuprinse in Declaraţia adoptată de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite si vizeaza construcţia unui sistem de educaţie timpurie a copiilor. Următoarele principii constituie cheia pentru viabilitatea acestui sistem:
–Interesele superioare ale copiilor sunt principalul obiectiv pentru toate acţiunile legate de copii.
–Investiţia în copii şi respectarea drepturilor lor este una dintre modalităţile cele mai eficiente de eradicare a sărăciei.
–Copiii trebuie să aibă parte de un start cât mai bun în viaţă.
–Orice copil este născut liber şi egal în demnitate şi drepturi.
–Copiii şi adolescenţii sunt cetăţeni care dispun de capacitatea de a contribui la construirea unui viitor mai bun pentru toţi.
–Toţi copiii trebuie să aibă acces şi să absolve învăţământul primar, gratuit, obligatoriu şi de bună calitate.
–Realizarea obiectivelor de dezvoltare ale mileniului necesită reînnoirea voinţei politice, mobilizarea şi alocarea unor resurse suplimentare la nivel naţional şi internaţional, avându-se în vedere urgenţa şi gravitatea nevoilor speciale ale copiilor.
–O lume mai bună pentru copii este o lume în care toţi copiii se vor putea bucura de anii copilăriei – un timp al jocului şi al învăţării, când copiii sunt iubiţi, alintaţi si respectaţi ca indivizi, când drepturile le sunt promovate şi protejate, fără nici un fel de discriminare, când siguranţa şi bunăstarea lor sunt considerate primordiale şi când se pot dezvolta în pace, sănătate şi demnitate.
Într-o accepţiune generală, educaţia este procesul prin care se realizează formarea şi dezvoltarea personalităţii umane. Ea constituie o necesitate pentru individ şi pentru societate, fiind activitate specific umană, realizată în contextul existenţei sociale a omului.
Educaţia timpurie, ca primă treaptă de pregătire pentru educaţia formală, asigură intrarea copilului în sistemul de învăţământ obligatoriu (în jurul vârstei de 6 ani), prin formarea capacităţii de a învăţa. Investiţia în educaţia timpurie este cea mai rentabilă investiţie în educaţie. Învăţarea timpurie favorizează oportunităţile de învăţare de mai târziu. Deprinderile şi cunoştinţele dobândite devreme favorizează dezvoltarea altora ulterior, iar deficienţele de cunoştinţe şi deprinderi produc în timp deficienţe mai mari, oportunităţi de învăţare ratate sau slab valorificate.
Educaţia copilului începe de la naştere. Educaţia timpurie, în România, ca în întreaga lume, cuprinde educaţia copilului în intervalul de vârstă de la naştere până la intrarea acestuia la şcoală. Grădiniţa Castelino Baby din Sector 2, ca serviciu de educaţie formală asigură mediul care garantează siguranţa şi sănătatea copiilor si oferă un program educațional de excepție pentru copiii preșcolari.
Acesta ţine cont de caracteristicile psihologice ale dezvoltării copilului si implică atât familia cât şi comunitatea în procesul de învăţare.
Organizarea grupelor și activitățile educative sunt adaptate nevoilor fiecărui copil iar programul este conceput în așa fel încât să îi ajute pe cei mici să se dezvolte armonios și să obțină rezultate notabile în ceea ce privește dezvoltarea emoțională și intelectuală.
